Biserici

Alba Iulia găzduieşte cea mai veche comunitate izraelită din Transilvania, cu activitate neîntreruptă până astăzi. În centrul orașului se păstrează prima sinagogă de zid din Transilvania, ridicată în 1840, pe vremea rabinului Iezechiel Paneth, al cărui nume îl poartă. În același timp, este singura sinagogă existentă în județul Alba. Construcția este una sobră, dar îmbină, totuși, vizibile elemente arhitecturale ținând de stilurile baroc și neoclasic. Cele trei „mingi” metalice de pe fațada Sinagogii sunt trei ghiulele rămase în zid încă din vremea Revoluției de la 1848-1849. După aproape un secol, în 1938, Sinagoga a fost puternic zdruncinată d [...]

Parte integrantă a comunității izraelite din Alba Iulia este cimitirul secular de pe strada Vasile Alecsandri. Este cel mai vechi din Transilvania și printre cele mai vechi din România. Un record al cimitirului din Alba Iulia este că are o continuitate de aproape 300 de ani. În plus, a fost folosit, deopotrivă, de comunitatea evreilor sefarzi, de rit spaniol, și de cea a evreilor așkenazi, din zona de influență germană. Dimensiunea sacrală a cimitirului evreiesc este una extrem de importantă, în sensul că monumentele de aici nu pot fi afectate de intervenția umană, nu există posibilitatea unei refolosiri a mormintelor. Unul dintre cele mai importante monumente funerar [...]

Necesitatea ridicării unei Biserici luterane în Alba Iulia poate fi pusă în legătură cu construcția Cetății Alba Carolina. Odată cu deschiderea șantierului fortificației au ajuns în oraș și meșteri din provinciile ereditare ale Imperiului Habsburgic, măsură care a dus la creșterea comunității de germani în Alba Iulia. În plus, în oraș exista și o comunitate de sași. Așa că, se impunea ridicarea unui lăcaș pentru adepții luteranismului. Terenul pentru Biserică a fost primit de la oraș în anul 1819. Zona era la acea vreme una mlăștinoasă, așa că a necesitat lucrări de asanare. Biserica a fost ridicată între anii 1824-1826, iar turnul clopotniță a [...]

Lăcașul de cult este singura Biserică reformată calvină din Alba Iulia. Este situat în orașul de jos, în fostul cartier al etnicilor maghiari, considerat multă vreme partea centrală a urbei. Biserica a fost ridicată între anii 1757-1761, pe un teren obținut cu consimțământul împărătesei Maria Terezia. Anii fondării și numele ctitorilor figurează pe inscripția de deasupra intrării în biserică, pe fațada nordică a turnului clopotniță. Edificiul, de dimensiuni modeste, are un plan aparte, diferit față de celelalte biserici de secol XVIII din Alba Iulia. Este o biserică de tip sală, alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară închisă la capetele de est şi de [...]

Franciscanii transilvăneni, unul din grupurile ordinului călugăresc catolic cu acelaș nume, au ajuns la Alba Iulia pe la 1691 și s-au instalat în așa numitul „Oraș de Jos“. Perioada s-a suprapus cu preluarea Transilvaniei de către habsburgi, când are loc și restaurarea catolicismului în regiune. În 1725, franciscanii au primit o zonă mlăștinoasă din așa-numitele cartiere Heiuș și Orașul German, astăzi cartierul Maieri, pentru a-și ridica o casă de rugăciuni. Lucrările de construcție a Bisericii au început în 1752 și s-au încheiat pe la 1770. Lăcașul de cult a fost restaurat în mai multe rânduri. A fost afectat de revărsările repetate ale râului Mu [...]

„Biserica grecilor” este unul dintre cele patru lăcașuri de cult ridicate pentru românii din „Orașul de Jos” în secolul al XVIII-lea. Denumirea de „Biserica grecilor” face trimitere la contribuția negustorilor aromâni la ridicarea ei. Între ctitori s-ar afla și numele preotului Nicolae Raț, ultimul duhovnic al lui Horea și Cloșca. În documente se mai menționează și calitatea de biserică „neunită”, adică ortodoxă, spre deosebire de lăcașurile greco-catolice. Nevoia ridicării lăcașului de cult pare să aibă legătură cu preluarea Bisericii ortodoxe din actualul cartier Lipoveni de către uniți, după 1760. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, la [...]

Cimitirul Maieri din Alba Iulia este locul în care își dorm somnul de veci, laolaltă, personalități marcante ale istoriei orașului și nu numai. Este amenajat pe direcția colțului sud-estic al Cetății, la fel ca vechiul cimitir ortodox aparținând Bisericii ridicate la rang de mitropolie în timpul lui Mihai Viteazul. După demolarea Bisericii, odată cu deschiderea șantierului pentru ridicarea Cetății Alba Carolina, cimitirele românești s-au aflat în preajma bisericilor din „Orașul de Jos“, construite în secolul al XVIII-lea. Cum, odată cu trecerea anilor și dezvoltarea urbană, acestea s-au dovedit a fi neîncăpătoare, cimitirul a început să ocupe un spațiu [...]

Biserica „Sfânta Treime” din Maieri I s-a intersectat cu istoria în dimineața zilei de 1 decembrie 1918, când aici s-a ținut slujba oficială ortodoxă, concomitent cu cea greco-catolică de la biserica apropiată – Maieri II. A fost ziua în care la Alba Iulia s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Lăcașul de cult din Maieri I a fost ultimul din veacul al XVIII-lea clădit pentru populația românească stabilită în „Orașul de Jos”, după cele din Maieri II, Centru și Lipoveni. Construcția Bisericii a avut loc după 1785, anul execuției liderilor Răscoalei ce a zguduit Transilvania, Horea și Cloșca. De execuția din 28 februarie 1785 de pe Dealul Furcil [...]

Prima Biserică din piatră construită în „Orașul de Jos” pentru românii stabiliți în această zonă a fost cea din cartierul Maieri II. Edificiul a fost ridicat între anii 1713-1715, cu banii primiți ca despăgubire de la autoritățile austriece, pentru demolarea complexului Mitropoliei Ortodoxe a lui Mihai Viteazul, aflat în vecinătatea colțului de sud-est al cetății medievale. Interesant este faptul că pentru înălțarea edificiului au fost reutilizate materiale salvate din complexul mitropolitan. În zidul Bisericii sunt vizibile blocuri masive de calcar, despre care se poate considera că provin, la origine, din vechiul castru roman. După configurația orașului d [...]

Cartierul nordic, dinspre centru, al vetrei orașului din secolul al XVIII-lea poartă denumirea de Lipoveni. În primele decenii ale veacului amintit, aici a fost ridicată Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Deasupra intrării în Biserică sunt inscripționați anii 1690-1691, însă mențiunea este considerată prea puțin credibilă de către istorici. Lăcașul de cult nu figurează pe harta amănunțită a orașului din anul 1711. Apare în reprezentările cartografice abia din 1752, așa că data inaugurării sale trebuie trasă ceva mai jos. Principal contribuabil la ridicarea edificiului a fost Ioan Dragoș de Thurna, un personaj interesant înnobilat de împăr� [...]

Biserica are două faze distincte: una istorică, ținând de primele secole ale existenței sale, respectiv una modernă, legată de reamplasarea și reamenajările acesteia. Îndeobște se consideră că biserica a fost construită în anul 1769, în satul Brăzești, ce în prezent aparține orașului Baia de Arieș. Lăcașul de cult a fost strămutat pe amplasamentul actual, din cartierul Cetate, în 1991. Contribuția principală la mutarea Bisericii la Alba Iulia a avut-o Zamfira Constantinescu, stareța Mănăstirii Prislop. Pictura a fost realizată de sora Viorica Crețu de la aceeași mănăstire, ucenică a faimosului Arsenie Boca, cel supranumit „Sfântul Ardealului”. Pr [...]

Povestea Bisericuței de lemn începe în 1768, în satul Acmar, comuna Blandiana. După ce în sat s-a construit o biserică de zid, cea de lemn a fost abandonată. După 20 de ani de părăsire, a fost recuperată la inițiativa preasfințitului Emilian Birdaș, episcop ortodox de Alba Iulia. Edificiul a fost strămutat, în 1994,  în Valea Popii, pe actualul amplasament. Construcția are formă de navă, cu grinzi de lemn din stejar, în timp ce tălpile sunt așezate pe o mică fundație de piatră. În partea de sud, pe toată lungimea, se desfășoară un pridvor deschis, susținut de 12 stâlpi de lemn. Tot pe aici se face și intrarea în Biserică, printr-o ușă masivă din st [...]

Este cel mai spațios lăcaș de cult din Alba Iulia. Construcția, pictura interioară și iconostasul au fost realizate într-o perioadă destul de întinsă, de 16 ani. Sfințirea bisericii a avut loc în 11 iunie 2006, de Rusalii, adică exact la evenimentul hramului, și anume „Pogorârea Sfântului Duh”. Amplasată la capătul vestic al Platoului Romanilor și al orașului, Biserica se află față în față cu Catedrala Încoronării. A fost și motivul pentru care Biserica are altarul orientat către vest, un caz particular în sistemul edificiilor ortodoxe. Arhitectura lăcașului de cult este de tip neobizantin. Biserica are formă de cruce greacă, cu două turnuri simetr [...]

Biserica memorială „Mihai Viteazul” este ridicată pe locul aproximativ al vechii Catedrale mitropolitane ortodoxe, ridicată la inițiativa lui Mihai Viteazul, în 1597. Complexul mitropolitan ar fi cuprins, în secolul al XVII-lea, pe lângă Catedrală, o biserică mai veche și o tipografie. Alba Iulia era în acea vreme capitală a ortodoxiei din Transilvania. Gloria Mitropoliei ortodoxe de la Alba Iulia a fost de scurtă durată. Complexul a fost demolat după 1715, odată cu începerea lucrărilor pentru marea Cetate bastionară. Construcția Bisericii care amintește de Mitropolia Ardealului a început în anul 1988. Lăcașul de cult a fost plasat cât de aproape s-a putut [...]