- Contact:
- +40 258 819 462
- office@apulum.ro
Cimitirul Maieri
Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” Maieri I
august 17, 2017
Biserica Grecilor „Buna Vestire”
august 17, 2017CIMITIRUL MAIERI
Tot pe direcția colțului sud-estic al cetății s-a aflat și vechiul cimitir ortodox aparținând bisericii ridicate la rang de mitropolie în timpul lui Mihai Viteazul. După demolarea acesteia, cimitirele românești s-au aflat în preajma bisericilor construite în secolul al XVIII-lea. Cum, odată cu trecerea anilor și dezvoltarea urbană, acestea s-au dovedit a fi neîncăpătoare, cimitirul a început să ocupe un spațiu tot mai larg pe locul actual.
O serie de personalități pentru istoria orașului Alba Iulia, și nu numai, și-au găsit locul de veci aici. Între aceștia se numără: Ion Arion, supranumit „martirul Unirii”, cel care a fost împușcat în gara din Teiuș în ziua de 30 noiembrie 1918, în timp ce venea spre Adunarea de la Alba Iulia; avocatul Rubin Patiția, fruntaș memorandist și om politic; Zaharie Muntean, ginerele lui Rubin Patiția, condamnat la moarte în anul 1915 pentru activitate dusă în folosul armatei române (sentință care nu a fost însă pusă în aplicare); soția sa, Elena Muntean, a fost președinte al Societății femeilor române din Alba Iulia; Florian Medrea, comandantul Gărzii Naționale de la Alba Iulia, gardă ce a păzit orașul pe timpul Adunării Naționale de la 1 decembrie 1918, decedat în condiții suspecte în anul 1947, odată cu instaurarea comunismului; fratele său, Dominic Medrea, cel care a organizat serviciul sanitar în ziua de 1 decembrie 1918; Camil Velican, primul primar român al orașului Alba Iulia; Samoilă Mârza, supranumit „fotograful Unirii”, singurul om cu aparat de fotografiat în ziua de 1 decembrie 1918, de la care au rămas șase fotografii realizate în acea zi la Alba Iulia, în timpul Marii Adunări Naționale. Majoritatea mormintelor menționate se află în zona centrală a cimitirului. Cu unele excepții, monumentele funerare ale acestora sunt modeste.
În imediata vecinătate, la capătul nordic, a fost amenajat, după al Doilea Război Mondial, un cimitir al eroilor, în majoritate cu morminte de soldați sovietici și români căzuți în timpul conflagrației amintite.
Consultant științific: Dr. Tudor Roşu, istoric
Cimitirul Maieri din Alba Iulia este locul în care își dorm somnul de veci, laolaltă, personalități marcante ale istoriei orașului și nu numai. Este amenajat pe direcția colțului sud-estic al Cetății, la fel ca vechiul cimitir ortodox aparținând Bisericii ridicate la rang de mitropolie în timpul lui Mihai Viteazul. După demolarea Bisericii, odată cu deschiderea șantierului pentru ridicarea Cetății Alba Carolina, cimitirele românești s-au aflat în preajma bisericilor din „Orașul de Jos“, construite în secolul al XVIII-lea. Cum, odată cu trecerea anilor și dezvoltarea urbană, acestea s-au dovedit a fi neîncăpătoare, cimitirul a început să ocupe un spațiu tot mai larg pe locul actual.
În cimitirul Maieri veți descoperi monumentele funerare ale unor personalități implicate, într-un fel sau altul, în Unirea Transilvaniei cu România: Florian Medrea, comandantul Gărzii Naționale de la Alba Iulia, gardă ce a păzit orașul pe timpul Adunării Naționale de la 1 decembrie 1918; fratele său, Dominic Medrea, cel care a organizat serviciul sanitar pentru același eveniment; Samoilă Mârza, supranumit „fotograful Unirii”, singurul om cu aparat de fotografiat din cei 100.000 de români veniți la Alba Iulia în 1 decembrie 1918, de la care ne-au rămas imaginile Unirii; Ion Arion, supranumit „martirul Unirii”, cel care a fost împușcat în gara din Teiuș în ziua de 30 noiembrie 1918, în timp ce venea spre Marea Adunare de la Alba Iulia.
Tot în cimitirul Maieri și-au găsit locul de veci personalități din familia Patiția: avocatul Rubin Patiția, fruntaș memorandist și om politic; ginerele său, Zaharie Muntean, condamnat la moarte în anul 1915 pentru activitate dusă în folosul armatei române, sentință care nu a fost însă pusă în aplicare, și soția sa, Elena Muntean, cea care a condus Societatea femeilor române din Alba Iulia.
În Maieri își doarme somnul de veci și Camil Velican, primul primar român al orașului Alba Iulia.
Monumentele funerare amintite se află în zona centrală a cimitirului și, cu unele excepții, sunt modeste.
În imediata vecinătate, la capătul nordic, a fost amenajat, după al Doilea Război Mondial, un cimitir al eroilor, în majoritate cu morminte de soldați sovietici și români căzuți în timpul conflagrației amintite.
