Obiective Turistice

Fortificația bastionară de la Alba Iulia este cea mai mare Cetate din România, care stă în picioare de mai bine de 300 de ani. Cetatea este locul în care vă puteți întoarce în timp, de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificații, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare cetate ridicată aici a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina. Ultima a fost ridicată la Alba Iulia la începutul secolului al XVIII-lea. Primul proiect al fortificației a fost realizat de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, care a condus și prima fază a lucrărilor. Arhitectul a murit de ciumă și își d [...]

Alba Iulia a fost printre primele orașe din Transilvania în care a fost înființat un muzeu, la sfârșitul anilor 1800. Inițiativa a fost coordonată de „Societatea de istorie, arheologie și științele naturii” și s-a materializat în 1888. Misiunea organizării muzeului i-a revenit lui Adalbert Cserni, primul său custode și, ulterior, director. Inițial, a funcționat în grădinița de copii din apropierea bisericii din cartierul Lipoveni. La 1900, muzeul a fost mutat în clădirea grădiniței din cartierul Maieri, care avea cinci camere. Colecţiile au prins contur mai ales din donații, venite de la arheologi amatori sau instituţii, precum și de la Biblioteca Batthyan [...]

Liceul de stat din Alba Iulia a fost primul înființat în Transilvania după Unirea din 1918. Fondat în 1 februarie 1919, liceul a fost denumit „Mihai Viteazul”. Noua instituție de învățământ nu a avut, însă, un local propriu, în prima fază a existenței sale din deceniile interbelice, astfel că a schimbat mai multe spații din oraș. Primul a fost în clădirea în care activează astăzi Liceul de Muzică și Arte Plastice „Regina Maria”. Cursurile au început atunci cu 300 de elevi distribuiți în cinci clase. Piatra de temelie a noului sediu al Liceului s-a pus în 1923, pe un teren de patru hectare, situat în zona vestică a cetății, pe Platoul Romanilor. Lu [...]

Clădirea în care funcționează în zilele noastre Liceul de Arte „Regina Maria“ a fost ridicată între anii 1900-1901. În prima fază a existenței sale, a funcționat ca școală civilă maghiară. În 1919, imediat după Unirea Transilvaniei cu România, s-a obținut trecerea clădirii în proprietatea statului român. Aici și-a început activitatea primul liceu de stat înființat în Transilvania după Unirea din 1918, cu denumirea de „Mihai Viteazul“. Instituția de învățământ a activat aici până în 1940, când a fost dat în folosință noul edificiu de pe latura de vest a Cetății, unde funcționează și azi, dar sub denumirea de Colegiul Național „Horea, [...]

Aflată în vecinătatea Palatului Apor, clădirea care găzduiește în zilele noastre Biblioteca Universității „1 Decembrie 1918“ a avut, la fel ca mare parte din edificiile din Cetatea Alba Carolina, o destinație militară. Edificiul, în forma literei L, a fost ridicat în preajma anului 1900, în stil neoclasic. În prima fază a existenței sale, a servit drept Pavilion al subofițerilor din armata austro-ungară. Pe hărțile de epocă, această clădire mai apare sub denumirea de „Pavilionul ofițeresc nr. 6”. Din păcate, sursele istorice sunt destul de sărace în privința  acestei clădiri de pe vechea stradă a Farmaciei. Destinația culturală a clădirii începe [...]

Cetatea Alba Iulia s-a definit, de-a lungul timpului, ca un spațiu cu o tradiție aparte când vorbim de formarea elitei, dar și de valorile de patrimoniu național și universal pe care le conservă. Unul din locurile din Cetate care se încadrează, și în zilele noastre, în acest tipar este corpul B al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, care moștenește patrimoniul Colegiului iezuit. Ordinul călugăresc al iezuiților s-a stabilit la Alba Iulia în 1579, pe valul măsurilor de contracarare a Reformei religioase. Momentul a marcat începutul instruirii în tainele preoției în cadrul seminarului organizat în Biserica Báthory, cunoscută și ca Biserica iezui� [...]

În ambițiile sale de protector al culturii, principele Gabriel Bethlen dorea să transforme Alba Iulia într-un „Heidelberg al estului” . În acest sens, a înființat, în 1622, Colegiul Academic, în inima Cetății. Instituția a fost ridicată, în 1629, la rangul de școală academică, cu trei facultăţi: Teologie, Filosofie şi Filologie. Şcoala, de tip umanist, avea 40 de elevi bursieri, susţinuţi direct din bugetul curţii princiare de la Alba Iulia. Aici, tinerii se pregăteau pentru diferite cariere laice şi funcţii practice ale Principatului Transilvaniei. Prin dimensiunile sale și prin prestigiul profesorilor care au predat aici, această instituție de învăț� [...]

Privind monumentul aflat în zona centrală a Pieței Cetății, vă întrebați, probabil, ce legătură există între Alba Iulia și bătălia de la Custozza din 1866, în timpul conflictului militar dintre Italia și Austria pentru posesiunea Veneției? La bătălia din nordul Italiei, câștigată de austrieci, a luat parte și Regimentul 50 Infanterie de la Alba Iulia, format în mare parte din români şi maghiari, dar comandat de ofiţeri austrieci. Inițiativa ridicării unui monument dedicat celor 133 de soldați și ofițeri căzuţi la Custozza a aparținut ofițerilor Regimentului austriac de la Alba Iulia și s-a concretizat la 40 de ani de la lupta italiană, în 1906. Mon [...]

Povestea monumentului Lossenau începe în 11 februarie 1849, când la Simeria armata revoluționară maghiară a înfruntat trupele austriece conduse de Ludwig Losy von Losenau. În urma bătăliei, comandantul austriac a fost grav rănit și a murit câteva zile mai târziu. Deşi astăzi se ştiu foarte puţine date biografice despre colonelul austriac, moartea sa a făcut ca Alba Iulia să mai aibă încă un monument. Inițiativa ridicării monumentului a aparținut ofiţerilor armatei habsburgice din garnizoana Alba Iulia. Piatra de temelie s-a pus în 1852, în prezența împăratului Franz Iosif. Amplasată în Piața Cetății, opera are forma unui turnuleț piramidal, împodobit [...]

Obeliscul din piatră impresionează, în primul rând, prin înălțimea sa, de 20 de metri, ce-l face vizibil de la zeci de kilometri. Monumentul este amplasat în faţa Porţii a III-a a Cetății, pe un deal artificial de pământ ce, în trecut, trebuia să protejeze poarta principală a fortificației de tirul direct al artileriei, în caz de asediu. Obeliscul a fost ridicat pentru marcarea a 150 de ani de la execuția lui Horea și Cloșca, conducătorii Răscoalei de la 1784. Prin dimensiuni şi calităţile sale artistice, monumentul trebuia să fie la înălţimea evenimentului comemorat. Deși a fost finalizat cu o întârziere de doi ani, inaugurarea din 14 octombrie 1937 a f [...]

Momentul dezvelirii statuii lui Mihai Viteazul, 28 noiembrie 1968, a fost unul special. Se împlineau 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România. La eveniment a participat însuși Nicolae Ceaușescu, care la vremea respectivă avea cea mai importantă funcție în stat, aceea de secretar general al Partidului Comunist Român. Se spune că tot liderul comunist ar fi decis ca lucrarea să fie realizată de sculptorul Oscar Han, în ideea că artistul era la o vârstă înaintată, iar statuia lui Mihai Viteazul ar fi putut fi ultima sa operă importantă. În realitate, realizările sale artistice au continuat. Amplasarea statuii în fața fostului Palat al Principilor Transilvaniei n [...]

Cea mai vizibilă urmă a castrului de la Apulum este poarta de pe latura de sud, numită Porta pincipalis dextra. Este singura dintre cele patru porți ale castrului de formă patrulateră care a rămas până în zilele noastre. Obiectivul, de maximă importanță pentru istoria antică a spațiului românesc, este pus în valoare pe Traseul celor Trei Fortificații, amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății Alba Carolina. Vestigiile rămase înfățișează doar o parte din aspectul de altădată al Porții și cam o treime din elevația ei de acum 1800 de ani. Chiar și așa, este o mărturie vie a civilizației romane pe aceste meleaguri și vorbește despre o perioadă î [...]

Patrulater, cu câte o poartă amplasată pe fiecare latură și cu drumuri principale care făceau legătura între porțile situate pe laturi opuse. Astfel, a fost proiectat castrul de la Apulum, de către inginerii și arhitecții Imperiului Roman, în urmă cu aproape două milenii. Dacă vă întrebați cum arătau drumurile care brăzdau anticul Apulum, vă spunem că la Alba Iulia se păstrează un segment din Via principalis. Era drumul care lega porțile principale ale castrului, de sud și de nord. Via principalis trecea prin fața „Principiei” castrului roman de la Apulum, adică sediul comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina. Aici, o parte a clădirii de acum 1800 de ani e [...]

Clădirea centrală a Universității „1 Decembrie 1918” este unul dintre edificiile grandioase din Cetate, ridicat la sfârşitul anilor 1800. Încă de la înființare, a fost destinată educației, adăpostind, în prima fază, Gimnaziul Superior Romano-Catolic Majláth. Edificiul, de dimensiuni apreciabile, a fost construit pe locul unei foste biserici gotice de tip sală. Clădirea, în stil neoclasic,  impresionează în special prin fațada sa principală decorată cu coloane cu fusuri canelate și capiteluri ionice și dorice, în alternanță, care îi amplifică monumentalitatea, precum și cu diferite alte registre ornamentale, cu motive vegetal-geometrice. Frontonul triun [...]

Un obiectiv important pentru ultimele patru decenii din orașul Alba Iulia îl reprezintă Casa de Cultură a Sindicatelor. Lucrările de construcție au început în aprilie 1974 și s-au finalizat într-un timp record. Clădirea a fost dată în folosință la 18 decembrie 1976. Efortul a fost unul colectiv. La construirea și mobilarea noului edificiu cultural au contribuit 12 întreprinderi din județul Alba și din țară, care s-au orientat spre tehnici și soluții moderne, la acea vreme. Instituția de cultură are o sală de spectacole de 548 locuri și o lojă cu 30 de locuri, precum și o sală de conferințe de 165 de locuri. Pe lângă funcția culturală, clădirea găzduie� [...]

Fostul Teatru Caragiale este clădirea din Alba Iulia care se află în slujba culturii de aproape 150 de ani. Povestea începe la sfârșitul anilor 1800, când o grădiniță din parcul orașului a fost reamenajată și a primit rolul de „redută orășenească”, adică un fel de „club” frecventat de „lumea bună” a orașului: oameni de afaceri, magistrați, avocați, funcționari, profesori. Clădirea a fost complet reamenajată, amplificată și modernizată înaintea Serbărilor Încoronării, din 15 octombrie 1922. Tot atunci, a primit și denumirea de „Teatrul Caragiale”. În același an, la 1 decembrie, a avut loc și deschiderea oficială a stagiunii teatrale. Re [...]

Statuia este amplasată în Piața Alessandria, numită astfel datorită înfrățirii orașului cu același nume din nordul Italiei cu Alba Iulia. Monumentul a fost donat orașului în anul 1993 de către consulul onorific al Italiei pentru județele Alba, Hunedoara și Sibiu. Dacă statuile „lupoaicei” sunt la fel peste tot în lume, soclurile acestora diferă. La Alba Iulia a fost aleasă soluția amplasării pe o coloană romană, la fel ca în cazul copiei din Roma, de pe colina Capitoliului. În anul 2009, municipalitatea Albei Iulia a dăruit orașului Alessandria o replică a „lupoaicei”, care a fost așezată în „Piața Alba Iulia” a orașului piemontez. Respectând r [...]

Catedrala Încoronării este primul lăcaș de cult important construit în Transilvania după Unirea din 1918. Lăcașul de cult ortodox a fost ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, în 15 octombrie 1922. Piatra de temelie a edificiului a fost pusă pe 28 martie 1921. Lucrările propriu-zise de înălțare a Catedralei au durat aproximativ 9 luni. Din perspectivă arhitecturală, Catedrala se înscrie în stilul neobrâncovenesc şi în curentul naţional de arhitectură promovat în deceniile de debut ale veacului al XX-lea. Turnul clopotniţă, înalt de 52 de metri, cu tot cu cruce, domină, alături de turnul Catedralei Catolice, perspectiva [...]

Clădirea a fost ridicată în colțul Nord-Estic al Cetății, peste structura unor locuințe nobiliare mai vechi, de secol XVI. Edificiul suprapune una dintre cele patru laturi ale fostului castru roman de la Apulum, care avea același aliniament cu Cetatea medievală. Clădirea a avut, de-a lungul timpului, destinații civile, dar și militare. Denumirile sub care apare menționat edificiul au legătură cu funcțiunile pe care  le-a avut, sau cu personalitățile pe care le-a găzduit. A fost Casa Scaunelor Săsești în vremea în care Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei. Ca și alte clădiri din Cetate, a fost transformată, în așa fel încât să reflecte importa [...]

Cazarma Pionerilor a fost ridicată între anii 1897-1898 pe întreaga latură estică a careului care delimita piața Cetății. Unitatea militară a primit numele împăratului austriac Franz Josef. Prin apariția unor corpuri de clădire care au fost dispuse independent pe cele patru laturi ale cazărmii, s-a format o amplă curte interioară. Edificiul a fost ridicat pe locul unei foste mănăstiri și biserici. În anii Primului Război Mondial, aici a funcționat un mare depozit militar austro-ungar. În toamna anului 1918, cazarma a fost una dintre primele şi cele mai importante unităţi militare din Cetatea Alba Iulia preluate de militarii români. Clădirea a devenit sediul Gă [...]

Ridicată în urmă cu 800 de ani, catedrala arhiepiscopală romano-catolică este cea mai veche catedrală din Transilvania care continuă să funcționeze și cea mai veche clădire din Alba Iulia şi din judeţul Alba. Este, totodată, de secole, cea mai înaltă clădire din Alba Iulia, dar și din județul Alba. Turnul măsoară, cu tot cu cruce, 56,7 metri și domină perspectiva orașului văzut din depărtare. Catedrala este considerată ca fiind cel de-al treilea edificiu religios ridicat pe același amplasament. Este construită din blocuri de piatră provenite în parte din zidurile castrului ridicat de romani la Apulum. Lucrările au debutat, la începutul secolului al XIII- [...]

Palatul arhiepiscopal este amplasat în colțul sud-vestic al Cetății, în imediata apropiere a catedralei romano-catolice. Istoria palatului este strâns legată de cea a prestigioasei instituții care funcționează aici de secole: Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia, ridicată la rang de Arhiepiscopie în anul 1991. Începuturile palatului sunt greu de descifrat. Prima mențiune documentară ce amintește de existența acestuia datează din anul 1287. Edificiul, reședința episcopului, a fost construit în paralel cu catedrala din imediata vecinătate. Întregul șir de clădiri de pe latura sudică a cetății a făcut parte, inițial, din același complex, care a servit, pent [...]

În anul 2011, în timpul realizării proiectelor de reabilitare ale cetății, o descoperire întâmplătoare a determinat cercetarea arheologică a spațiului verde din fața Palatului arhiepiscopal romano-catolic. Săpăturile au pus în evidență vestigiile unei biserici. Dimensiunile bisericii sunt de 20 metri  pe axa est-vest și 12 metri pe axa nord-sud, cu o grosime a zidurilor de 1,2 metri. După interpretările specialiștilor, biserica este considerată ca funcționând aproximativ în intervalul 950-1050. Din punct de vedere arhitectural, biserica era o variantă provincială a planului bizantin „în cruce greacă înscrisă”, caracterizat printr-un careu central forma [...]

Alba Iulia a intrat la sfârșitul secolului al XVII-lea într-o nouă epocă, odată cu preluarea Transilvaniei de către austrieci. După ce autoritățile de la Viena au hotărât ridicarea Cetății Alba Carolina, orașul s-a transformat într-o mare cazarmă. Una dintre unitățile armatei imperiale din Cetate a fost manutanța. Rolul principal era acela de a procura făina și a produce pâinea pentru soldații din incinta fortificației. În plan secundar, servea și ca magazie de provizii. Amplasată pe latura de răsărit a Cetății, clădirea în care a funcționat manutanța este una masivă, de formă patrulateră, cu curte interioară. Peretele sudic al manutanței este rid [...]

Comisariatul de Război a reprezentat o structură importantă în cadrul garnizoanei austriece din Cetatea Alba Carolina. Atribuțiile erau atât militare, cât și economice și sociale: de la recrutarea soldaților, la probleme de construcții și întreținere, aprovizionare, contabilitate și până la asistență sanitară. Clădirea Comisariatului s-a aflat printre primele proiecte care poartă semnătura întâiului arhitect al Cetății bastionare de secol XVIII, italianul Giovanni Morando Visconti. De formă pătrată, edificiul este unul masiv, tipic militar, dar emanând și o anumită prestanță. Deschiderile ferestrelor, probabil realizate într-o etapă ulterioară primei [...]

Construită din piatră, sub forma unui arc de triumf, Poarta I-a a Cetății Alba Carolina este situată la baza terasei pe care a fost ridicată fortificația. Este primul punct de acces în incintă, dinspre Răsărit. Poarta oferă o  adevărată „lecție” deschisă de istorie despre antichitate, despre cea romană, în principal, a cărui moștenire o revendica Imperiul Habsburgic. În partea superioară sunt plasate statuile lui Marte – zeul războiului şi Venus – zeiţa frumuseţii. Monumentul poartă un bogat decor sculptural, cu reprezentări în relief. Pe monument sunt redate personaje mitice, precum: Enea, întemeietorul legendar al Romei; Hercule, eroul care l-a ri [...]

Povestea porții a II-a Cetății Alba Carolina are și episoade mai zbuciumate. Monumentul a început să fie numărat între porțile fortificației abia după 1935, când a fost demolat, cu ocazia ridicării, în apropiere, a Obeliscului „Horea, Cloșca și Crișan”. Forma actuală a porții este rezultatul unui proiect de restaurare finalizat în anul 2009. Până atunci, doar stâlpii laterali și câteva balamale mai aminteau trecătorilor de monument. În noua structură au fost reamplasați,  pe stâlpii centrali,  atlanții originali ce străjuiseră până atunci intrarea în Muzeul Național al Unirii. Vorbim de două statui realizate într-o antiteză specifică stilului [...]

Amplasată pe latura de Răsărit a Cetății Alba Carolina, Poarta a III-a este principalul punct de acces în fortificația propriu-zisă. Poarta este plasată chiar la mijlocul porţiunii de zid ce uneşte două bastioane ale Cetății: Sfântul Eugen și Sfântul Capistrano, ultimul cunoscut și cu denumirea de Transilvaniei. Monumentul, de forma unui dublu arc de triumf, se remarcă atât prin dimensiuni, cât și prin bogăția decorului. Monumentalitatea porţii este dată şi de stâlpii din componenţa ei, care o consolidează, dar îi conferă și un aspect ornamental deosebit. În limbaj de specialitate stâlpii se numesc pilaștri. În partea superioară se află statuia ecv [...]

„Poarta Episcopului” și „Poarta Nouă” sunt denumirile sub care a fost cunoscută în trecut Poarta a IV-a a Cetății Alba Carolina. Monumentul are forma unui culoar boltit ce străbate zidul dintre două bastioane ale Cetății: Trinitarienilor  și Sfântul  Mihail și este amplasată la capătul de vest al drumului principal care străbate Cetatea. Este singura poartă cu decor sculptural bogat, dintre cele trei existente pe latura de vest a fortificației. Deschiderea Porții este încadrată de două statui, care în limbaj tehnic se numesc atlanți,  în care sunt reprezentați doi bărbați maturi, cu barbă, înfășurați în mantii ce le acoperă parțial goliciunea [...]

Poarta a V-a a Cetății este una dintre intrările secundare, aflate în partea vestică a fortificației. În secolele XVIII-XIX avea scop utilitar: asigura ieșirea soldaților spre câmpul de instrucție, situat în zona actualului Platou al Romanilor. Arhitectura Porții este una simplă. Monumentul are forma unui tunel boltit de cărămidă, lung de 15 metri, ce asigură legătura între ravelinul Sfântul Mihail şi cea de-a treia linie de apărare a fortificaţiei, numită contragardă. Pe acest traseu au intrat, în 1919, regele Ferdinand și regina Maria în Cetate, la prima vizită a suveranilor României în orașul Marii Uniri. La scurtă vreme însă, odată cu lucrările de [...]