Statuia lui Mihai Viteazul

STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost realizată de Oscar Han (1891-1976), un celebru sculptor român, elev al lui Dumitru Paciurea. În cadrul operei sale vaste, cu tematici diverse, se numără și o serie de statui dedicate unor voievozi sau regi: statuia lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț, statuia lui Vasile Lupu din Orhei, statuia lui Constantin Brâncoveanu din București, statuia regelui Carol I de la Sinaia, monumente realizate, ca și întreaga sa opera de altfel, fie înainte de instaurarea comunismului în România, fie ceva mai târziu, după 1965.

În privința proiectului de la Alba Iulia, se spune că însuși Nicolae Ceaușescu ar fi decis ca lucrarea să fie realizată de Oscar Han, în detrimentul altor sculptori, și în idea că artistul se afla la o vârstă înaintată iar statuia lui Mihai Viteazul ar fi putut fi ultima sa opera importantă (deși realizările acestuia au continuat). Astfel, statuia lui Mihai Viteazul realizată de Marius Butunoiu și gândită inițial pentru Alba Iulia a fost amplasată la Cluj-Napoca.

La Alba Iulia, ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 28 noiembrie 1968, cu ocazia serbărilor semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, care la vremea respectivă avea cea mai importantă funcție în stat, aceea de secretar general al PCR. Semicentenarul a constituit, în egală măsură, un eveniment major pentru Alba Iulia.

Statuia lui Mihai Viteazul a fost așezată în fața Palatului principilor, unde voievodul a locuit și activat în scurta perioadă în care a condus destinele principatului Transilvaniei. Spre deosebire de celelate lucrări realizate de Oscar Han și dedicate unor voievozi, Mihai Viteazul este înfățișat călare. Ipostaza lui Mihai este aceea a intrării triumfale în Alba Iulia, cu referire la ziua de 1 noiembrie 1599. Figura domnitorului este una demnă, hotărâtă, marcată de însemnătatea momentului. Trăsăturile sale fizice (linii foarte masculine, barbă, trup viguros) sunt cele convenționale, pe coordonatele determinate de cele mai cunoscute imagini ale acestuia, dintre care se evidențiază gravura lui Aegidius Sadeler (realizată în anul 1601 la Praga). Mihai poartă celebrul său buciuman (cușmă, căciulă) cu surguciul (mănunchiul de pene) în partea dreaptă, are un echipament ușor, mantie amplă, iar buzduganul îl ține triumfător în mâna stângă, pentru că, așa cum o atestă cronicile vremii, voievodul era stângaci.

Monumentul are înălțimea de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri. Întreaga statuie ecvestră este realizată în bronz.

Consultant științific: Dr. Tudor Roşu, istoric