COLEGIUL NAȚIONAL „HOREA CLOȘCA ȘI CRIȘAN”
Imediat după Unire, începând cu 1 februarie 1919, a început să funcționeze prima instituție de învățământ secundar din Transilvania destinată elevilor români, sub denumirea de Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. A fost prima astfel de instituție deoarece toate celelalte licee românești nou înființate din Transilvania s-au deschis abia în septembrie 1919, odată cu începerea noului an școlar.
Liceul „Mihai Viteazul” nu a avut însă un local propriu, în prima fază a existenței sale din deceniile interbelice, astfel că a schimbat mai multe spații din oraș.
Lucrările pentru noul sediu au debutat în anul 1923, pe un spațiu generos care trebuia să cuprindă și locuințele personalului. În zona vestică a cetății, pe Platoul Romanilor, nu existau la vremea respectivă locuințe, iar planurile edililor de la Alba Iulia au fost de a determina dezvoltarea orașului în această zonă. Acest proiect nu a fost însă concretizat, întrucât numai clădirea liceului a fost finalizată în întreg intervalul interbelic, și aceasta abia în anul 1940. Creșterea orașului pe zona vestică, preconizată în anii interbelici, a fost pusă în practică abia în epoca Ceaușescu.
Înainte de finalizarea lucrărilor pentru ca liceul să fie complet funcțional, clădirea a fost totuși folosită de alte instituții: aici și-a avut sediul Rezidența Regală a Ținutului Mureș (în urma reorganizării administrative a țării pe ținuturi – unități mari, zece la număr pe întreaga Românie Mare – din anul 1938, Alba Iulia devenea capitala Ținutului Mureș), dar și Divizia 20 Infanterie și Inspectoratul Școlar. Sub denumirea de „Liceul de băieți Mihai Viteazul” (școlile nu erau mixte în această perioadă), edificiul a început să funcționeze conform scopului pentru care a fost construit începând cu anul școlar 1940/1941.
De-a lungul timpului, liceul și-a dezvoltat o bogată bibliotecă (10.000 de volume în 1937), o colecție de științe naturale și un muzeu. Calitatea corpului profesoral a reprezentat un argument important în creșterea prestigiului liceului. Au predat aici profesori de înaltă ținută, oameni importanți cel puțin pentru mediul științific și cultural local, precum Enea Zefleanu, Eugen Hulea, Leonte Opriș, Virgil Cucuiu ș.a.
Din anul 1965 și-a schimbat denumirea în Școala secundară (mai apoi liceu și colegiu) „Horea, Cloșca și Crișan”.
Consultant științific: Dr. Tudor Roșu, istoric
Liceul de stat din Alba Iulia a fost primul înființat în Transilvania după Unirea din 1918. Fondat în 1 februarie 1919, liceul a fost denumit „Mihai Viteazul”. Noua instituție de învățământ nu a avut, însă, un local propriu, în prima fază a existenței sale din deceniile interbelice, astfel că a schimbat mai multe spații din oraș. Primul a fost în clădirea în care activează astăzi Liceul de Muzică și Arte Plastice „Regina Maria”. Cursurile au început atunci cu 300 de elevi distribuiți în cinci clase.
Piatra de temelie a noului sediu al Liceului s-a pus în 1923, pe un teren de patru hectare, situat în zona vestică a cetății, pe Platoul Romanilor. Lucrările s-au finalizat abia în 1940. Înainte ca imobilul să fie funcțional, a servit, totuși, ca sediu pentru alte instituții. În 1938, spre exemplu, Alba Iulia devenea capitala Ținutului Mureș, iar Rezidența Regală a Ținutului a activat în clădirea liceului.
Clădirea a început să servească scopului pentru care a fost construită începând cu anul școlar 1940-1941. Peste doar patru ani, liceul era evacuat. Clădirea a intrat în slujba armatei sovietice, care a organizat aici un spital militar.
Calitatea corpului profesoral a reprezentat un argument important în creșterea prestigiului liceului. Au predat aici profesori de înaltă ținută, oameni importanți cel puțin pentru mediul științific și cultural local.
Din anul 1965, liceul și-a schimbat denumirea în Școala secundară „Horea, Cloșca și Crișan”. Și în zilele noastre poartă numele conducătorilor Răscoalei de la 1784, dar are rang de Colegiu Național, și este una dintre instituțiile de învățământ preuniversitar de prestigiu din județul Alba.