POARTA a IV-a a CETĂȚII ALBA CAROLINA
Cea de-a patra poartă a cetății s-a mai numit și „Poarta Episcopului” și „Poarta Nouă”. Sub forma unui culoar boltit ce străbate curtina (zidul dintre două bastioane), ea asigura ieșirea din cetate a soldaților spre câmpul de instrucție. Este, totodată, așa cum o demonstrează izvoarele istorice, poarta în care a fost întemnițat Horea, conducătorul principal al răscoalei din 1784, în timpul celor două luni de dinaintea execuției sale (28 februarie 1785). Cu toate acestea, în mod tradițional, deși greșit din punct de vedere istoric, „Celula lui Horea” este considerată încăperea din soclul statuii lui Carol al VI-lea de la Poarta a III-a.
Poarta a IV-a este și ultima dintre cele șase porți, dacă le parcurgem în ordine, care poartă un bogat decor sculptural, porțile a V-a și a VI-a fiind tratate într-o manieră mult mai simplă. Decorația este prezentă însă numai pe fațada interioară.
La fel ca la porțile a doua și a treia, deschiderea este încadrată de doi atlanţi înfășurați în mantii ce le acoperă parțial goliciunea, așezați pe colonete și purtând capiteluri intens decorate cu ghirlande deasupra capetelor. Ambii atlanți au, de această dată, spre deosebire de celelalte porți, înfățișarea unor bărbați maturi, cu barbă. Bolțarul plasat în centrul ancadramentului porții poartă imaginea simbolică a Furiei/Mâniei. Stema Austriei domină partea centrală a porții: acvila bicefală încoronată, cu însemnele puterii în gheare, spade și sceptrul (care nu au fost reconstituite). Pe piept, acvila prezintă un scut oval simplu, cu două cartiere neornamentate. De coada acvilei stă agățat un berbec, simbolul Ordinului creștin „Lâna de Aur”, al cărui mare maestru era împăratul Carol al VI-lea. Deasupra pilaștrilor laterali ai porții sunt plasate două ghiulele în flăcări.
Ansamblul este întregit şi de această dată de o bogată ornamentaţie barocă, cu diverse motive: măşti, tolbe, scuturi, săbii, suliţe, halebarde, instrumente muzicale etc. La fel ca la Poarta a III-a, pe un steag apar însemnele lui Carol al VI-lea, cu cele două litere „C” opuse, adică inițialele de la „Carolus Caesar”, și numărul „VI”. Deasupra unui coif, în câmpul din stânga față de deschiderea porții, poate fi văzut un animal fantastic, un soi de grifon, cu trup de leu, coadă de șarpe și aripi de vulture.
Poarta a IV-a a fost reinaugurată în anul 2007, după un amplu proces de restaurare. În interiorul porții sunt prezentate mai multe hărți și imagini ale orașului, din diferite epoci istorice, sugestive pentru evoluția cetății Alba Iulia. Odată cu refacerea traseului vestic al șanțurilor, a fost refăcut și podul care face legătura între porțile V și VI sau, altfel spus, între curtina dintre bastioanele Sf. Trinități și Sf. Mihail și ravelinul Sf. Mihail.
Consultant științific: Dr. Tudor Roşu, istoric
„Poarta Episcopului” și „Poarta Nouă” sunt denumirile sub care a fost cunoscută în trecut Poarta a IV-a a Cetății Alba Carolina. Monumentul are forma unui culoar boltit ce străbate zidul dintre două bastioane ale Cetății: Trinitarienilor și Sfântul Mihail și este amplasată la capătul de vest al drumului principal care străbate Cetatea. Este singura poartă cu decor sculptural bogat, dintre cele trei existente pe latura de vest a fortificației.
Deschiderea Porții este încadrată de două statui, care în limbaj tehnic se numesc atlanți, în care sunt reprezentați doi bărbați maturi, cu barbă, înfășurați în mantii ce le acoperă parțial goliciunea. Bolţarul median al arcului porţii are o mască ce simbolizează Mânia. Spaţiile de forma a două triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a golului de acces, sunt decorate cu măşti, tolbe, scuturi, săbii, suliţe, halebarde, instrumente muzicale. Pe un steag apar însemnele împăratului de la Viena, în vremea căruia a fost ridicată Cetatea, Carol al VI-lea: două litere „C” opuse, adică inițialele de la „Carolus Caesar”, și numărul “VI” roman. În câmpul din stânga față de deschiderea porții, deasupra unui coif, poate fi văzut un animal fantastic, un soi de grifon, cu trup de leu, coadă de șarpe și aripi de vultur. În partea centrală a monumentului este simbolul Austriei-acvila bicefală. Pasărea răpitoare are pe cele două capete coroana imperială.
În trecut, Poarta avea un rol practic: asigura ieșirea din Cetate a soldaților spre câmpul de instrucție. Poarta, un valoros monument de artă barocă transilvăneană, este redată circuitului turistic din anul 2007.