FOSTA MANUTANȚĂ
După ce austriecii au preluat Transilvania, la sfârșitul veacului al XVII-lea, Alba Iulia a intrat într-o nouă epocă, distinctă în istoria acesteia pentru rolul eminamente militar pe care orașul l-a avut. La începutul secolului al XVIII-lea, autoritățile austriece au decis mai apoi ridicarea unei mari fortificații bastionare aici, moment din care Alba Iulia a devenit o mare cazarmă.
Manutanța era unitatea care se preocupa de colectarea cerealelor și producerea pâinii pentru soldații din cetatea bastionară, începând cu secolul al XVIII-lea. Clădirea manutanței avea și rolul unei magazii de provizii, pentru alte alimente și materiale de cazarmament. Aceasta a funcționat pe latura de est a cetății, într-o clădire masivă, de formă patrulateră, cu curte interioară. Peretele sudic al manutanței este ridicat direct peste zidul castrului roman, pe care îl folosește ca fundație. După unii istorici, clădirea are numeroase faze de construcție, de-a lungul secolelor, ultima importantă fiind în secolul al XVIII-lea. După alții, clădirea ridicată în secolul al XVIII-lea este considerată nouă, parte dintre primele și relativ puținele edificii construite de austrieci în cetate pentru înzestrarea garnizoanei. Se consideră că terenul a fost eliberat de clădirile mai vechi, care apar în planurile orașului de dinainte de ridicarea cetății. De asemenea, clădirea manutanței apare în forma actuală pe planurile arhitecților von Weiss (1731) și Bohn (1747), dovadă că a fost finalizată până la acea vreme.
Sursele istorice menționează episoade interesante prin care manutanța a trecut, fiind solicitată frecvent în timpul Răscoalei lui Horea din 1784 sau în timpul Revoluției din 1848-1849, când cetatea s-a aflat sub asediu prelungit.
În prezent, după lucrări de reamenajare și punere în valoare, clădirea manutanței a fost transformată în Hotel Medieval.
Consultant științific: Dr. Tudor Roşu, istoric
Alba Iulia a intrat la sfârșitul secolului al XVII-lea într-o nouă epocă, odată cu preluarea Transilvaniei de către austrieci. După ce autoritățile de la Viena au hotărât ridicarea Cetății Alba Carolina, orașul s-a transformat într-o mare cazarmă.
Una dintre unitățile armatei imperiale din Cetate a fost manutanța. Rolul principal era acela de a procura făina și a produce pâinea pentru soldații din incinta fortificației. În plan secundar, servea și ca magazie de provizii.
Amplasată pe latura de răsărit a Cetății, clădirea în care a funcționat manutanța este una masivă, de formă patrulateră, cu curte interioară. Peretele sudic al manutanței este ridicat direct peste zidul castrului roman, pe care îl folosește ca fundație. După unii istorici, edificiul are numeroase faze de construcție, de-a lungul secolelor, ultima importantă fiind din secolul al XVIII-lea. După alții, clădirea ridicată în veacul al XVIII-lea este considerată nouă, parte dintre primele și relativ puținele edificii construite de austrieci în Cetate pentru înzestrarea garnizoanei.
Manutanța s-a interesectat cu istoria în vremea Răscoalei lui Horea din 1784, dar și în timpul Revoluției din 1848-1849, când Cetatea s-a aflat sub asediu prelungit.
Fosta manutanță a fost restaurată și reamenajată, iar în prezent aici funcționează un hotel de cinci stele. Clădirea păstrează elemente arhitecturale de secol XVIII, care amintesc de rolul ei militar.