BIBLIOTECA BATTHYANEUM
Clădirea a fost construită în prima parte a secolului al XVIII-lea, servind, în prima fază drept biserică și mănăstire pentru trinitarieni, un vechi ordin catolic dedicat Sfintei Trinități. Piatra de fundație a fost așezată în cadrul unei ceremonii la care au fost prezente personalități politice, militare și clericale ale epocii. Aceasta conținea un text în versuri, o odă adresată autorităților austriece precum împăratul Carol al VI-lea, contele Steinville, comandantul trupelor din Transilvania, sau guvernatorului Sigismund Kornis.
Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe fondul reformelor religioase ale lui Iosif al II-lea, incluzând suprimarea ordinelor călugărești, clădirea a fost transformată în spital militar, suferind și o serie de modificări. Nu peste multă vreme însă complexul a fost preluat de episcopul Ignatiu Batthyány (1741-1798) și supus unor noi transformări: astfel, începând cu anul 1792, fosta biserică a devenit bibliotecă și observator astronomic. Acesta din urmă a funcționat la etajul superior și a fost primul observator astronomic din spațiul românesc; de aici și numele Uraniei de pe frontispiciul clădirii, dar și programul iconografic din interior – în prezent, observatorul este dezafectat).
Biblioteca este impresionantă prin colecţiile sale, manuscrise, incunabule, tipărituri, piese arheologice. Pe lângă prețioasa colecție a episcopului Batthyány, numărul pieselor de valoare a fost sporit, în prima fază, prin achiziționarea bibliotecii cardinalului Migazzi, în 1786. Au urmat mai apoi și alte achiziții.
Piesa de rezistenţă este Codex Aureus, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorsch. Este o valoroasă operă a artei carolingiene, datând de la începutul secolului al IX-lea şi scrisă pe pergament cu litere unciale şi cerneală de aur. Manuscrisul a fost rupt în două, o jumătate aflându-se în Biblioteca Vaticanului, cealaltă jumătate (cea mai frumoasă) ajungând într-un final la Biblioteca Batthyaneum. Alte piese de o valoare deosebită sunt Psalterium Davidicum, din secolul al XII-lea, o Biblia Sacra datând din secolul al XIII-lea, scrisă cu caractere gotice foarte mici, Codex Burgundus, conţinând 35 de miniaturi franceze renascentiste, Liber chronicarum, din 1493, decorat cu gravurile lui Dürer, Theatrum orbis terrarium, primul atlas geografic modern, realizat de Abraham Ortelius în 1595, apoi Palia de la Orăştie, din 1582, Noul Testament de la Bălgrad din 1648 sau Biblia lui Şerban Cantacuzino de la 1688.
În afară de acestea, se mai găsesc manuscrise rare, începând cu secolul al IX-lea, un număr foarte mare -609- de incunabule (primele tipărituri, de la apariţia tiparului şi până la anul 1500), apoi tipărituri vechi din secolele XVI-XIX și un număr uriaș de documente medievale.
Are un regim de vizitare special, necesitând o cerere înregistrată în prealabil.
Consultant științific: Dr. Tudor Roșu, istoric
Unul dintre cele mai importante locuri din Alba Iulia și, în același timp, unul dintre principalele motive de faimă ale orașului este Batthyaneum. Prin colecția de cărți medievale și premoderne, Biblioteca Batthyaneum rămâne un veritabil muzeu al cărților rare, la mai bine de 200 de ani de la înființare.
Clădirea a fost ridicată în prima parte a secolului al XVIII-lea, într-un colț al Cetății. Este un loc cu dublă valoare: spirituală și culturală. Este un monument de arhitectură religioasă, întrucât în prima fază a servit drept biserică și mănăstire pentru trinitarieni, un vechi ordin catolic dedicat Sfintei Trinități. Spre sfârșitul aceluiași secol, clădirea a fost transformată în spital militar, suferind și o serie de modificări.
Ulterior, complexul a fost preluat de către episcopul savant Ignaţiu Batthyány, care i-a dat, după 1792, o destinație culturală. După noi transformări, fosta biserică a devenit bibliotecă și observator astronomic. Ultimul a funcționat la etajul superior al clădirii și era la acea vreme cel mai modern din Transilvania. În prezent, este dezafectat. Valoarea culturală a locului este dată și în zilele noastre de Biblioteca Batthyaneum, care conservă un veritabil tezaur. Atracția principală este impunătoarea „Aula Magna“, amenajată în fosta navă a Bisericii trinitariene. Este un adevărat muzeu al cărților rare, aranjate pe rafturi imense, un loc în care se simte un parfum inconfundabil, de carte veche. Dată fiind valoarea manuscriselor, a cărților din perioada de leagăn a tiparului și a celor imprimate de cele mai renumite tipografii din secolele XVI-XVII, putem spune, fără să exagerăm, că Batthyaneum adăpostește un adevărat tezaur al cărții europene medievale și premoderne. Piesa de rezistenţă este faimosul Codex Aureus, datând de la începutul secolului al IX-lea și scris cu cerneală de aur. Alte piese de o valoare deosebită sunt o Biblia Sacra din secolul al XIII-lea, scrisă cu caractere gotice foarte mici; Codex Burgundus, conţinând 35 de miniaturi franceze renascentiste; Liber chronicarum, din 1493, decorat cu gravurile lui Dürer; primul atlas geografic modern, realizat de Abraham Ortelius în 1595 sau Noul Testament de la Bălgrad din 1648.
În încăperea din vecinătatea Aulei se află bustul episcopului Ignaţiu Batthyány, cel care a lăsat umanității o comoară inconmensurabilă, numită generic Batthyaneum.
Regimul de vizitare al Bibliotecii este unul special. Fondurile și colecțiile Batthyaneum se adresează, deopotrivă, cercetătorilor români și străini.