Traseul celor trei Fortificații

Biblioteca Batthyaneum

august 17, 2017

Monumentul de pe Dealul Furcilor

august 17, 2017

TRASEUL CELOR TREI FORTIFICAȚII

„Traseul celor trei fortificații” ocupă zona sudică și sud-estică a cetății bastionare Alba Carolina, având conformația unui muzeu în aer liber, în cea mai mare parte a sa. Se numește astfel pentru că vizitatorul va parcurge toate cele trei faze importante de fortificare ale Albei Iulia, din trei epoci diferite.

Urmele castrului roman de la Apulum sunt vizibile în special prin Porta principalis dextra, singura vizibilă dintre cele patru porți de acum 18 secole, un monument de maximă importanță pentru istoria antică a spațiului românesc. Sunt vizibile, de asemenea, și porțiuni din zidul castrului, cu refacerile medievale la care a fost supus, întrucât castrul ridicat de soldații Legiunii a XIII-a Gemina a stat, practic, în picioare mai bine de 1500 de ani. Intervențiile medievale au fost refaceri, reparații care nu au schimbat aliniamentul zidurilor.

Cea de-a doua fază de fortificare o constituie începutul secolului al XVII-lea, o perioadă înfloritoare pentru capitala Principatului Transilvaniei, Alba Iulia, atunci când principele Gabriel Bethlen (1613-1629) a adăugat două bastioane pe latura de sud a cetății. În „traseul celor trei fortificații” intră unul dintre acestea, Bastionul Sașilor. Acesta avea fețele de 85 m și a fost construit în stil italian nou (arhitectul fiind chiar un italian, Giaccomo Resti). A fost păstrat numai parțial și a fost încorporat în Bastionul Sf. Eugeniu odată cu construirea cetății de secol XVIII. În interiorul Bastionului Sașilor este amenajată pentru turiști o Sală a Armelor, în locul camerei de gardă din secolul al XVII-lea, în același spațiu funcționând în secolul următor brutăria cetății, unde se producea pâinea pentru toți locuitorii din cetate.

În fine, cea de-a treia fază de fortificare o reprezintă cetatea austriacă ridicată între anii 1715-1738, „Traseul” cuprinzând zona bastioanelor Sf. Eugeniu și Sf. Ștefan.

„Traseul” are amenajate, în egală măsură, mai multe puncte de belvedere care oferă o imagine panormamică asupra Orașului de Jos, Văii Mureșului, bastioanelor cetății etc. O platformă de artilerie, amenajată pe unul dintre tenaioanele ce apărau zidul dintre bastioanele Sf. Eugeniu și Sf. Ștefan, oferă un spectacol memorabil prin focul de salvă care se execută în fiecare sâmbătă, la ora 12.00 și cu diferite alte ocazii. Caponiera sau culoarul ce străbate zidul dintre bastioanele de secol XVIII are amenajată o expoziție dedicată restaurării sculpturilor de la porțile cetății, incluzând câteva dintre statuile originale, care au fost înlocuite. Trecând prin caponieră și peste pod se ajunge la Ravelinul Sf. Francisc de Paola, unde a fost amplasată o butaforie ce sugerează locul de execuție al orașului, cu trimitere la liderii Răscoalei din 1784, Horea, Cloșca și Crișan și frângerea pe roată a primilor doi în ziua de 28 februarie 1785, la Alba Iulia. Pe același ravelin sunt vizibile urme ale așezării civile romane din preajma castrului, scoase la lumină în urma unor săpături arheologice. Lângă ravelin sunt amenajate grajdurile pentru caii folosiți de garda cetății și care intră în paradă în fiecare zi în timpul sezonului turistic. De asemenea, în spațiul Bastionului Sașilor, vizitatorii mai pot vedea o „cameră de tortură” și pot ajunge până pe Poarta a III-a, la ceea ce este considerat în mod tradițional „Celula lui Horea”, deși sursele istorice arată că liderul Răscoalei din 1784 a fost întemnițat în Poarta a IV-a.

În clădirea Manutanței sau magaziei de provizii, ridicată de austrieci imediat după transformarea cetății în cazarmă, funcționează în prezent Hotel Medieval.

Consultant științific: Dr. Tudor Roșu, istoric

Vizitatorii care ajung pe „Traseul celor trei fortificații” au ocazia să se întoarcă în timp, să călătorească de–a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificații, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare Cetate ridicată a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina. Traseul este amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății bastionare Alba Carolina, având conformația unui muzeu în aer liber, în cea mai mare parte a sa.

Cea mai vizibilă urmă a castrului de la Apulum este poarta de pe latura de sud, numită Porta principalis dextra. Este singura dintre cele patru porți ale castrului de formă patrulateră care a rămas până în zilele noastre. Vestigiile rămase înfățișează doar o parte din aspectul de altădată al Porții și cam o treime din elevația ei de acum 1800 de ani. Tot aici sunt vizibile și porțiuni din zidul castrului, cu refacerile medievale la care a fost supus, întrucât fortificația ridicată de soldații Legiunii a XIII-a Gemina a stat, practic, în picioare mai bine de 1500 de ani. Intervențiile medievale au constat în refaceri, reparații care nu au schimbat aliniamentul zidurilor romane.

Timp de aproape 150 de ani, între 1541-1699, Alba Iulia a fost capitala Principatului Transilvaniei. În vremea principelui Gabriel Bethlen s-a decis ca Alba Iulia, capitala princiară, să fie înconjurată de întărituri strașnice și bastioane. Planul s-a materializat doar pe latura de sud a Cetății și reprezintă cea de-a doua fază de fortificare. Colțul de sud-vest a fost întărit de principe și poartă numele de Bastionul Bethlen, iar colțul de sus-est a fost consolidat de sași și a rămas cunoscut drept Bastionul Sașilor. Doar ultimul este integrat în „traseul celor trei fortificații”. Se păstrează doar parțial, întrucât austriecii l-au înglobat, în secolul al XVIII-lea, în bastionul Sfântul Eugeniu. În interiorul Bastionului Sașilor este amenajată pentru turiști o Sală a Armelor, în locul camerei de gardă din secolul al XVII-lea. Tot în acest spațiu a funcționat în secolul următor brutăria Cetății, unde se producea pâinea pentru toți locuitorii din incinta fortificației. În acest perimetru turiștii își pot face o idee și despre cum arăta o „cameră de tortură”.

Cea de-a treia fortificație de la Alba Iulia, Cetatea bastionară de secol XVIII, este reprezentată pe „traseul celor trei fortificații” de două dintre cele șapte bastioane care-i dau forma de stea cu șapte colțuri: Sfântul Eugeniu și Sfântul Ștefan.

Turiștii care ajung pe „traseu” se pot bucura de o imagine panormamică asupra Orașului de Jos, Văii Mureșului din punctele de belvedere. Tot de aici se poate urmări și impresionantul spectacol al salvelor de tun, ce are loc după tehnica de acum 300 de ani. Ritualul are loc în fiecare sâmbătă, de la ora 12.00, în sezonul turistic. Dacă tot ajungeți pe „traseu”, merită să vizitați și caponiera, galeria care străbate zidul dintre două bastioane ale Cetății, Eugeniu de Savoia și Sfântul Ştefan. Aici este amenajată o expoziție dedicată restaurării sculpturilor de la Porțile Cetății bastionare.

Trecând prin caponieră și peste pod se ajunge pe un element secundar de fortificație al Cetății de secol XVIII: Ravelinul Sfântul Francisc de Paola. Aici a fost amplasată o butaforie ce sugerează locul de execuție al orașului, cu trimitere la liderii Răscoalei din 1784, Horea, Cloșca și Crișan și execuția primilor doi la Alba Iulia. În apropiere, ne putem întoarce pe vremea romanilor, întrucât aici arheologii au scos la lumină urme ale așezării civile romane din preajma castrului. Lângă ravelin sunt amenajate grajdurile pentru caii folosiți de garda cetății și care intră în paradă în fiecare zi, în timpul sezonului turistic.

De pe traseul celor trei fortificații se poate ajunge până Poarta a III-a a Cetății, la ceea ce este considerat în mod tradițional „Celula lui Horea”, deși sursele istorice arată că liderul Răscoalei din 1784 a fost întemnițat în Poarta a IV-a.

În fosta Manutanță, magazia de provizii ridicată de austrieci imediat după transformarea Cetății în cazarmă, funcționează în prezent un hotel de cinci stele.