PIAȚA TOBOȘARULUI
A primit acest nume după statuia amplasată în mijlocul ei. „Piața” reprezintă, de fapt, spațiul dintre bastioanele Sfânta Elisabeta și Sfântul Carol, având în față, spre nord, Ravelinul Elisabeta. Această zonă a devenit accesibilă publicului abia după proiectele de reabilitare ale cetății din ultimul deceniu.
Ambele bastioane care străjuiesc piața au fețele/laturile lungi, de peste 100 de metri, dispuse în unghi ascuțit de aproximativ 80 de grade. Curtina (zidul drept dintre bastioane) depășește și ea 100 de metri. Ca și în cazul celorlalte bastioane și curtine, înălțimea acestora trece de 10 metri.
Bastionul Sf. Carol a fost numit astfel în cinstea împăratului Carol al VI-lea (1711-1740), în timpul căruia a fost construită cetatea, iar bastionul alăturat, Sf. Elisabeta, a fost închinat soției acestuia, frumoasei împărătese Elisabeta Cristina (mama a și mai celebrei sale fiice, Maria Terezia, și bunica faimoasei regine a Franței, Maria Antoaneta). Sfinții cu același nume, care dau de fapt denumirea propriu-zisă a bastioanelor, sunt Carlo Borromeo, cardinalul din secolul al XVI-lea faimos pentru efortul său pe tărâmul Contrareformei, respectiv sfânta Elisabeta, mama lui Ioan Botezătorul.
La vârful tuturor celor șapte bastioane, în partea superioară, au fost amplasate grupuri sculpturale încadrând blazoane și inscripții, cu trimitere la patronul fiecărui bastion. Sculpturile au tematici mitologice, cu ființe fantastice și figuri grotești, și diferite decorații florale și vegetale. Platformele amplasate la coronamentul tuturor bastioanelor au avut sau, cel puțin, au fost prevăzute cu statui reprezentându-i pe sfinții ce dau numele bastioanelor. O reprezentare a Sfintei Elisabeta a fost așezată astfel pe platforma bastionului său, fără a exista însă informații legate de cum arăta această statuie în urmă cu 300 de ani, în cazul în care a fost amplasată la vremea respectivă.
Consultant științific: Dr. Tudor Roşu, istoric
Numele Pieței este dat de statuia amplasată în mijlocul ei, care-l reprezintă pe un toboșar îmbrăcat în uniformă de secol al XVIII-lea. Este locul în care vă puteți plimba „la pas”, cu bicicleta sau rolele. „Piața” este, de fapt, spațiul dintre două bastioane ale Cetății Alba Carolina aflate pe latura nordică a fortificației: Sfânta Elisabeta și Sfântul Carol. Lucrarea de fortificație amplasată în fața lor, spre nord, se numește ravelin și poartă numele de Elisabeta.
Numele bastionului Sfântul Carol face trimitere la împăratul Carol al VI-lea, în timpul căruia a fost ridicată Cetatea. În plus, monograma împăratului austriac, având deoparte și de cealaltă a emblemei două animale bizare, se află în partea superioară a bastionului. Pe linie spirituală, numele bastionului face trimitere la Carlo Borromeo, cardinalul din secolul al XVI-lea faimos pentru efortul său pe tărâmul Contrareformei. Bastionul alăturat, Sfânta Elisabeta, este închinat, frumoasei împărătese Elisabeta Cristina, soția lui Carol al VI-lea și mama și mai celebrei sale fiice, Maria Terezia. În vârful bastionului se află un medalion în câmpul căruia este reprezentat un leu ridicat pe picioarele din spate și coroana imperială.
Deasupra lor tronează statuia Sfintei Elisabeta. Pe linie spirituală, numele bastionului face trimitere la mama Sfântului Ioan Botezătorul. Ambele bastioane au formă triunghiulară, cu vârfurile orientate spre exterior. Lungimea laturilor lungi este de peste 100 de metri, iar înălțimea zidurilor trece de 10 metri.
Zidul drept care le unește se numește în limbaj tehnic curtină și are lungimea de peste 100 de metri. Cetatea Alba Carolina are șapte bastioane, care-i dau forma de stea cu șapte colțuri. Bastioanele formează în zona centrală „incinta de siguranță“ a fortificației, cea mai importantă și cea mai bine protejată.