Piața Cetății

PIAȚA CETĂȚII

Plasată în mijlocul cetății și loc de desfășurare pentru numeroase evenimente de la Alba Iulia, această zonă a avut o importanță deosebită în trecutul antic al orașului. Aici și-a avut sediul comandamentul Legiunii a XIII-a Gemina, clădirea în care acesta a funcționat purtând denumirea de „Principia”. Cum, în perioada medievală, o bună parte din acest spațiu nu a fost suprapus de construcții, iar mai apoi, în secolele XIX-XX, zona a fost transformată în parc, nivelul arheologic roman nu a fost afectat. A fost un caz fericit, extrem de rar, ca vestigii antice de o maximă importanță să se afle intacte în chiar mijlocul orașului. O parte din aceste vestigii, descoperite în anul 2011, sunt puse în valoare în cadrul Muzeului Principia, situat pe latura nordică a pieței. Alte descoperiri, cum au fost zidurile diferitelor clădiri militare romane, sunt marcate la nivelul pavimentului cu pavaje albe.

Dincolo de Muzeul Principia, spre nord, se află Universitatea „1 Decembrie 1918”, o universitate nouă, înființată în anul 1991, devenită între timp cea mai importantă instituție de învățământ din Județul Alba. În colțul de NE, în clădirea care în prezent aparține Batalionului de Geniu, a funcționat în secolul al XVII-lea Colegiul Academic „Bethlen” (după principele Gabriel Bethlen, fondatorul acestuia), prima instituție de acest gen din spațiul românesc. Mai departe, pe latura de est, piața este mărginită de vechea Cazarmă a Pionierilor „Franz Josef” (transformată după 1918 în Cazarma „Carol I”), pe latura sudică de clădirea „Ierihon”, iar pe latura vestică de Sala Unirii, locul unde, la 1 decembrie 1918, a fost decisă unirea Transilvaniei cu România.

O galerie busturi ale unor personalități politice ale perioadei, implicate mai mult sau mai puțin în procesul unirii, se află în proximitatea Sălii Unirii, galerie continuată pe latura opusă a clădirii. Spre mijlocul pieței se află două monumente: cel dinspre est, datând din 1906, este așa-numitul monument „Custozza”, iar cel dispus în pandant se numește „Lossenau”, dezvelit în 1860. Spre latura sudică se află și alte monumente, în piatră sau în bronz, de dată recentă: un clopot care face trimitere la Unirea din 1918 (artistul și-a permis aici o licență, înlocuind din textul Rezoluției/Proclamației Unirii termenul de „Țara Ungurească”, ce se referă la „Partium” sau teritoriile vestice ale Transilvaniei cu „Țara Românească”), diferite personaje de la cumpăna veacurilor XIX-XX, care „însuflețec” zona, respectiv o piramidă cu patru fețe, pe fiecare dintre acestea fiind prezentate proiectele derulate în anii recenți, prin care cetatea a fost reabilitată.

Consultant științific: Dr. Tudor Roşu, istoric