Poarta Monetăriei

Fostul Hotel Hungaria
august 17, 2017
Piața Toboșarului
august 17, 2017

P

În Cetatea Alba Iulia au existat, de-a lungul timpului, două monetării: cea „veche” şi cea „nouă”. Prima a funcționat în vremea în care Alba Iulia a fost, timp de aproape 150 de ani, capitala Principatului Transilvaniei. Primele emisiuni monetare cu sigla orașului datează de la începutul anilor 1600, din vremea principelui Gabriel Báthory. „Vechea monetărie” a atins apogeul în vremea succesorului acestuia, principele Gabriel Bethlen, care a emis o mare masă monetară, inclusiv piese din aur.

După ce austriecii au preluat Transilvania, monetăria a trecut în proprietatea Imperiului Habsburgic. „Noua monetărie” a fost amplasată pe latura de sud a Cetății bastionare, între aripa de răsărit a Palatului principilor și Manutanță. A devenit, în scurt timp, o monetărie de maximă importanță pentru monarhia austriacă. A funcţionat aici până în 1871, an în care a fost închisă, iar bunurile au fost transferate la monetăria din Kremnica, în Slovacia.

Alegerea oraşului ca centru monetar a fost înlesnită şi de existența minelor din Apuseni, de unde se extrăgeau metalele folosite la baterea monedelor.

Mai multe monede emise la Alba Iulia pot fi văzute în expoziția Muzeului Național al Unirii.

De monetăria care a funcționat în Cetatea Alba Iulia, între secolele XVII-XIX, mai amintește astăzi doar un fragment din zidul de incintă al acesteia, cu golurile de ferestre renascentiste şi ale celor două porţi mari de pe latura nordică. Sub pământ, însă, se află zidurile unor impozante pivnițe ale complexului, parțial vizibile în unele puncte. Urmele monetăriei sunt vizibile în zona de acces pe Traseul celor Trei Fortificații.

Complexul în care a funcționat monetăria a fost demolat în 1903.

Română