- Contact:
- +40 258 819 462
- office@apulum.ro
Palatul Apor
Palatul Gisella
august 17, 2017PALATUL APOR
Se află în zona nordică a cetăţii bastionare și suprapune latura de nord a castrului roman. În prezent, găzduiește sediul rectoratului Universităţii „1 Decembrie 1918”.
Se poate spune că a fost ridicat în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, deși prezintă elemente și mai timpurii. Palatul face parte din categoria lucrărilor de arhitectură civilă din cetatea Alba Iulia. Ştefan Apor, cel care a achiziţionat palatul spre finele secolului al XVII-lea, era unul dintre cei mai importanţi oameni de la curtea lui Mihail Apafi, un om foarte bogat şi un adept înfocat al catolicismului. Probabil acesta a preluat palatul în anii în care a îndeplinit funcția de tezaurar al Transilvaniei (1693-1703).
Palatul are formă dreptunghiulară cu un decroş pe latura de sud, în timp ce latura de nord este ridicată pe zidul curtinei castrului roman şi al cetăţii medievale. Elementele arhitectonice sunt specifice Renaşterii târzii. Din rezidenţă nobiliară, palatul a căpătat destinaţie militară. La începutul secolului al XVIII-lea aici şi-a avut reşedinţa contele de Steinville, comandantul trupelor austriece din Transilvania, perioadă în care clădirea a trecut prin refaceri însemnate. Probabil meșterii care au lucrat la porțile cetății bastionare și-au lăsat amprenta și aici. Oricum, mai multe elemente baroce au fost adăugate: o scară monumentală cu două rampe, capiteluri, reliefuri și ferestre baroce, precum și monograma împăratului Carol al VI-lea într-un blazon (cu acvila bicefală și susținut de doi lei) poziționat deasupra intrării centrale. În anii ce vor urma, palatul va avea destinaţii din cele mai diverse, până la sediu CAP în perioada comunistă. În anii 80-90 a fost complet părăsit, apoi restaurat şi a căpătat destinaţia actuală.
Edificiul are şi regim de vizitare, cu o expoziţie arheologică aflată la subsol.
Consultant științific: Dr. Tudor Roşu, istoric
Palatul Apor este prima clădire civilă în stil baroc din Transilvania. Este amplasat în zona nordică a Cetății Alba Carolina și suprapune latura de nord a castrului roman, iar la bază are un nucleu care a aparținut unei case medievale. Clădirea a fost ridicată în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, deși prezintă elemente și mai timpurii. Edificiul a avut locatari celebri. În secolul al XVII-lea, a fost cumpărată de unul dintre cei mai influenți și bogați oameni din Transilvania acelor vremuri, Ştefan Apor. După venirea trupelor austriece în Transilvania, fosta rezidenţă nobiliară a căpătat destinaţie militară. Aici și-a stabilit reşedinţa contele de Steinville, comandantul trupelor imperiale în Transilvania. Perioada este sinonimă și cu o transformare notabilă a clădirii. Modificările operate, cel mai probabil, de meșterii care au lucrat și la Porțile Cetății bastionare, au adus edificiul aproape de caracteristicile unui palat. Transformarea s-a concretizat, în principal, în supraînălțări, adăugiri pe latura sudică și înglobarea aripii de răsărit a casei lui Nicolae Bethlen, aflată în partea vestică. Și interiorul a suferit modificări: s-a construit o scară monumentală cu două rampe, flancată de două coridoare laterale, s-au adăugat ferestre în stil baroc, decorațiuni în relief. Adăugirile baroce au transformat edificiul în prima construcție civilă ridicată în Transilvania în acest stil.
Pe faţada principală a clădirii a fost amplasată monograma împăratului Carol al VI-lea, într-un blazon cu acvila bicefală, susţinut de doi lei. Este împăratul în vremea căruia s-a ridicat Cetatea Alba Carolina.
Fosta reședință nobiliară a avut, în timp, și destinații care i-au știrbit din glorie, cum ar fi cea de sediu pentru o Cooperativă Agricolă de Producție, în vremea regimului comunist. În anii 80-90, Palatul a fost complet părăsit.
Destinația actuală, de sediu al Rectoratului Universităţii „1 Decembrie 1918”, a fost posibilă abia la începutul anilor 2000, după o amplă lucrare de restaurare.
Pe lângă funcția administrativă, clădirea are şi regim de vizitare, la subsolul edificiului fiind amenajată o expoziţie arheologică.
