Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” Maieri I

BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTA TREIME” MAIERI I

Identificată și ca Biserica Sfânta Treime – Pânzari, lăcașul este al patrulea (după bisericile din Maieri II, Centru și Lipoveni) și ultimul din veacul al XVIII-lea clădit pentru populația românească stabilită în Orașul de Jos. Marele istoric Nicolae Iorga punea ridicarea bisericii pe seama breslelor românești ale cizmarilor și luntrașilor de pe Mureș. Ridicarea bisericii a avut loc după anul 1785, anul execuției liderilor Răscoalei ce a zguduit Transilvania, Horea și Cloșca. De altfel, liderii răscoalei au primit ultima împărtășanie și și-au conceput testamentul chiar aici, însă într-un alt edificiu bisericesc, demolat probabil la începerea construcției actualei biserici de zid. Preotul, atât la împărtășania lui Horea, cât și în perioada ridicării noii construcții, a fost Nicolae Raț, „parohul neunit [ortodox] din Maierii Bălgradului”.

La această biserică s-a ținut slujba oficială ortodoxă în dimineața zilei de 1 decembrie 1918, concomitent cu slujba greco-catolică ținută la biserica apropiată – Maieri II. Tot aici a fost depus pe catafalc trupul neînsuflețit al lui Ion Arion, martirul Unirii, după ce acesta a fost împușcat în gara din Teiuș în ziua de 30 noiembrie 1918, în drumul său spre Adunarea de la Alba Iulia.

Biserica a aparținut dintotdeauna ortodocșilor, din acest motiv neconstituind obiectul disputelor dintre ortodocși și uniți, ca în cazul altor biserici din oraș ridicate în epocă.

În linii mari, biserica are planul asemănător cu al celorlalte trei biserici ridicate anterior, de biserică-sală cu un turn-clopotniță masiv la apus și o absidă poligonală la răsărit. Are însă și particularități, ca de pildă forma pentagonală bine pronunțată a absidei. Ca și la biserica Maieri II din proximitate, forma coifului turnului-clopotniță este una spectaculoasă.

Mai multe elemente spectaculoase din patrimoniul bisericii, menționate în trecut, au fost pierdute, altele păstrate în patrimoniul Arhiepiscopiei ortodoxe de Alba Iulia. De asemenea, nu se mai păstrează pictura realizată în anii 20 de albaiulianul Traian Achim, sub îndrumarea lui Costin Petrescu, pictorul favorit al Casei Regale. Noua pictură datează din anul 1992. Un mozaic înfățișând Trinitatea, deasupra intrării, trimite la hramul bisericii. Pe fațadă au fost așezate, mai recent, două plăci de marmură, amintind evenimentul frângerii cu roata din 28 februarie 1785 a liderilor răscoalei din anul precedent, respectiv trimițând la poetul Mihai Eminescu și participarea sa la adunarea Astrei din anul 1866.

Consultant științific: Dr. Tudor Roșu, istoric