VIA PRINCIPALIS
Castrul Legiunii a XIII-a Gemina, singura dintre legiuni care a staționat pe teritoriul Daciei pe toată perioada ocupației romane, avea forma standard a castrelor permanente romane, bine definite de inginerii și arhitecții imperiului: patrulater cu patru porți amplasate pe fiecare latură și cu drumuri principale care făceau legătura între porțile situate pe laturi opuse. La Apulum, castrul a avut o dimensiune medie comparativ cu alte castre de legiune, cu laturi de 430×480 m încadrând un spațiu de aproape 21 hectare.
În cursul anului 2011, în timpul lucărilor pentru proiectele de reabilitare a cetății, au fost efectuate săpături arheologice care au pus în evidență, printre multe alte elemente ale castrului romane, și un segment din Via principalis, adică drumul care lega porțile de sud și de nord ale castrului. Altfel spus, Porta principalis dextra și Porta principalis sinistra, adică porțile principale din dreapta și din stânga, orientarea romană presupunând poziționarea cu fața spre răsărit. Existența unor vestigii ale viei principalis era, de altfel, bănuită și înaintea săpăturilor, iar traseul ei era evident, întrucât părți din porta dextra erau păstrate in situ. După campania arheologică s-a ales conservarea și păstrarea la suprafață a unei zone lângă artera principală a cetății (strada Mihai Viteazul). În această zonă sunt vizibile lespezi ale drumului păstrate in situ și completate cu altele noi pentru a conferi o imagine articulată, un canal de cărămidă poziționat sub axul longitudinal al drumului, cu scop de drenaj, și segmente din rigolele laterale folosite pentru scurgerea apelor pluviale. De asemenea, sunt vizibile coloanele de la porticus, adică o galerie acoperită care străjuia drumul de o parte și de cealaltă, dincolo de această galerie și lipite de ea fiind plasate diferite clădiri militare.
Alte drumuri importante ale castrului erau: Via praetoria, dispusă în cruce cu Via principalis și făcând legătura între poarta estică (Porta praetoria) și complexul de clădiri al comandamentului castrului (principia); Via decumana era continuarea acesteia de la principia la poarta de apus (Porta decumana); în fine, Via saggularis urma traseul zidurilor, având rolul unui drum de rond.
Consultant științific: Dr. Tudor Roșu, istoric
Patrulater, cu câte o poartă amplasată pe fiecare latură și cu drumuri principale care făceau legătura între porțile situate pe laturi opuse. Astfel, a fost proiectat castrul de la Apulum, de către inginerii și arhitecții Imperiului Roman, în urmă cu aproape două milenii. Dacă vă întrebați cum arătau drumurile care brăzdau anticul Apulum, vă spunem că la Alba Iulia se păstrează un segment din Via principalis. Era drumul care lega porțile principale ale castrului, de sud și de nord. Via principalis trecea prin fața „Principiei” castrului roman de la Apulum, adică sediul comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina. Aici, o parte a clădirii de acum 1800 de ani este valorificată în Muzeul Principia.
Pe artera pavată cu lespezi de piatră treceau carele cu sare, ulei, vin, dar și echipamente militare necesare locatarilor castrului. Vestigiile drumului pe care au pășit soldații romani au ieșit la iveală pe parcursul lucrărilor pentru proiectele de reabilitare a Cetății Alba Carolina. După campania arheologică s-a ales conservarea și păstrarea la suprafață a unei zone lângă strada Mihai Viteazul, artera principală a Cetății. Cei care ajung aici pot vedea lespezi ale drumului păstrate in situ, dar și canalul de cărămidă poziționat sub axul longitudinal al drumului, ce avea scopul de a asigura drenajul acestuia. Porțiunea centrală a drumului era flancată de două șiruri de lespezi de piatră, prevăzute pe margine cu canturi. Asta, pentru a preîntâmpina derapajul carelor ce alimentau tabăra militară cu alimente și echipament militar.
Restauratorii au valorificat și segmente din rigolele laterale amenajate de romani pentru scurgerea apelor pluviale, dar și coloanele porticus-ului, galeria acoperită care străjuia drumul de o parte și cealaltă. Urmele castrului roman de la Apulum, cercetate arheologic și puse în valoare turistic, figurează pe „Ruta culturală europeană a împăraților romani și a vinului de-a lungul Dunării”.