Muzeul Național Al Unirii

MUZEUL NAȚIONAL AL UNIRII

Societatea Istorică, Arheologică și de Științe Naturale a județului Alba Inferioară a fost înființată în anul 1886. Întemeierea muzeului albaiulian (1888) este opera acestei societăți. Primul custode și apoi director al muzeului a fost profesorul naturalist Adalbert Cserni. Acesta a devenit, totodată, şi primul arheolog care a efectuat săpături pentru cercetarea anticului Apulum.

În primele decenii ale existenței sale, muzeul a funcționat în edificiile unor grădinițe din cartierele Lipoveni și apoi Maieri. Patrimoniul său a crescut în permanență, în special prin donații, dar și prin campaniile de săpături. A urmat o perioadă infructuoasă, în anii Primului Război Mondial, când exponate importante au fost trimise la Budapesta. Ba chiar, în ianuarie 1919, Consiliul Național Român a sigilat ușile muzeului, cu scopul de a împiedica noi transporturi. Din 1920, muzeul a fost redeschis sub management românesc. Societatea „Astra”, în special prin Despărțământul Alba Iulia, a derulat în anii 20 un proiect amplu de îmbogățire a patrimoniului muzeului, vizând în principal dimensiunea istoriei românilor, mai puțin prezentă în colecția veche. Cu ocazia organizării Serbărilor Unirii din 1929, Astra a obținut corpul nordic al ansamblului Catedralei Încoronării, unde au fost concentrate antichitățile din vechiul muzeu, precum și o serie de documente și exponate importante pentru momentele 1918 și 1848. La 20 mai 1929, în cadrul Serbărilor Unirii, a fost deschis public noul muzeu, sub titulatura de Muzeul Unirii.

Din 1958, muzeului i-a fost atribuit edificiul Casa Armatei (Sala Unirii), iar din 1967  obținea și clădirea „ Babilon”. La 28 noiembrie 1968, în prezența lui Nicolae Ceaușescu și în cadrul serbărilor semicentenarului Unirii, a fost inaugurat noul complex muzeal. O nouă inaugurare, pentru o nouă formulă expozițională (64 de săli cu circuit continuu) va avea loc la 28 mai 1975, tot în prezența președintelui Nicolae Ceaușescu.

Clădirea ce găzduieşte muzeul a fost ridicată în 1851-1853 şi poartă numele de „Babilon”. Denumirea aceasta se explică prin faptul că până la 1918 aici locuiseră ofiţerii armatei austro-ungare; cum aceştia proveneau din diferitele zone ale imperiului multinaţional iar apartenența lor etnică era foarte variată, se spunea că în acest pavilion al ofiţerilor se vorbesc toate limbile pământului.

Colecţia muzeului este, în prezent, una extrem de bogată şi variată. Perioadele istoriei se regăsesc în cadrul expoziţiei, într-o cuminte ordine cronologică, de la preistorie în zorii epocii contemporane. Însă cele mai bine reprezentate sunt perioada dacică, epoca romană, secolul al XVIII-lea şi anul 1918. Între piesele de rezistenţă trebuie enumerate: craniul cu trepanație din Epoca bronzului; tezaurul dacic de la Lupu; trei splendide statuete romane de marmură descoperite în ultimele trei decenii și dedicate zeilor Liber Pater și Nemesis, respectiv eroului Hercule; o machetă a complexului de terme de la Apulum, premiată internaţional şi veche de mai bine de o sută de ani; un basorelief înfăţişându-i pe Romulus şi Remus alăptaţi de lupoaică; fluierul, haina și șerparul lui Avram Iancu. Traseul de vizitare este întregit cu numeroase piese preistorice descoperite pe raza Județului Alba, arme și obiecte dacice provenind de la cetățile Piatra Craivii (Apoulon), Căpâlna sau Cugir (Singidava), statui şi reliefuri deosebit de expresive ale unor zeităţi romane, o colecţie bogată de arme medievale, documente, manuscrise, tipărituri, machete ale cetății Alba Iulia, arme de foc din perioada modernă. Circuitul se încheie cu un bogat şi spectaculos lapidariu, unde marea majoritate a pieselor provin din anticul Apulum. Timpul mediu de vizitare al celor trei paliere ale expoziţiei este de 70-80 de minute.

Muzeul mai organizează un număr mare de expoziţii temporare (în jur de 50 anual), deţinând un loc fruntaş la acest capitol între muzeele din ţară. Tematica acestora este diversificată, depășind sfera istoriei.

Momentele cele mai aglomerate pentru o vizită la muzeu, dar și cele mai spectaculoase, sunt de Noaptea Muzeelor (în prima sâmbătă după 15 mai) și de 1 decembrie.

Consultant științific: Dr. Tudor Roșu, istoric