Cimitirul Evreiesc
august 17, 2017

P

Alba Iulia găzduieşte cea mai veche comunitate izraelită din Transilvania, cu activitate neîntreruptă până astăzi. În centrul orașului se păstrează prima sinagogă de zid din Transilvania, ridicată în 1840, pe vremea rabinului Iezechiel Paneth, al cărui nume îl poartă. În același timp, este singura sinagogă existentă în județul Alba. Construcția este una sobră, dar îmbină, totuși, vizibile elemente arhitecturale ținând de stilurile baroc și neoclasic.

Cele trei „mingi” metalice de pe fațada Sinagogii sunt trei ghiulele rămase în zid încă din vremea Revoluției de la 1848-1849. După aproape un secol, în 1938, Sinagoga a fost puternic zdruncinată de un atentat cu bombă. Au fost afectate atunci un perete și mobilierul, din fericire nu au fost și pierderi de vieți. Autorii atentatului nu au fost descoperiți, unele zvonuri îndreptându-se spre legionarii români, altele indicând făptași maghiari. O plăcuță de pe peretele de răsărit al navei centrale amintește de episodul din 1938.

La intrarea în Sinagogă există o încăpere folosită altădată ca închisoare, probabil, pentru cei care comiteau delicte religioase. Tot aici poate fi văzută și chiuveta folosită pentru ritualul religios al spălării mâinilor.

Clădirea are o singură navă, o sală mare de adunare, în mijlocul căreia se află bima, podiumul de pe care se citea Tora, cartea sfântă de căptâi a evreilor. Pe peretele de răsărit se află aron kodeș, dulapul în care sunt ținute sulurile Torei. Femeile aveau acces în Sinagogă doar la etaj, printr-o intrare separată, în așa numita „Sala femeilor”.

Scăderea numărului de evrei din Alba Iulia face ca minianul, cvorumul de rugăciune, cu zece bărbați evrei care cunosc ritualul, să nu fie asigurat. Este motivul pentru care ceremonialul religios nu se mai poate desfășura. La marile sărbători, întrunirile comunității au loc într-o sală mai mică a Sinagogii.

Edificiul s-a aflat în ultimii ani într-un amplu proces de restaurare.

 

Română