Muzeul Național Al Unirii
august 17, 2017

P

Sala Unirii este una dintre cele mai importante clădiri din România. Este locul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România în 1918. Putem spune, fără să exagerăm, că este un loc cu valoare simbolică deosebită, de pelerinaj şi regăsire. Vă întrebați, probabil, de ce lucrările Marii Adunări Naționale, din 1 Decembrie 1918, s-au ținut tocmai în această clădire? La acea vreme era cea mai spaţioasă clădire din Alba Iulia, singura ce putea să-i găzduiască sub acoperişul său pe cei 1.228 de delegaţi oficiali ai naţiunii române, care reprezentau întreaga Transilvanie, atât geografic, cât și social, profesional, religios și politic. Momentul central al zilei de 1 Decembrie 1918 l-a reprezentat citirea Rezoluției Unirii în plenul Adunării, de către Vasile Goldiș. Ulterior, actul fundamental a fost adoptat  în unanimitate de către cei prezenți. Documentul de căpătâi al Unirii este gravat pe peretele interior al Sălii.

Spațiul central al Sălii este dedicat momentului 1918. Vizitatorii pot vedea însemne ale martorilor Unirii: steaguri, medalii, dar și credenţionale, mandatele în baza cărora s-a făcut accesul în Sala Unirii. Biroul avocatului Aurel Lazăr din Arad vorbeşte despre primul mare pas spre realizarea Unirii Transilvaniei cu România: redactarea Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Transilvania, la 12 octombrie 1918. Actul a fost citit câteva zile mai târziu în Parlamentul de la Budapesta și marca direcţia pe care se angajau românii transilvăneni în perioada ce urma: desfacerea totală de Ungaria şi pregătirea demersurilor pentru realizarea Unirii cu România.

Este expus și aparatul de fotografiat cu care au fost realizate cele cinci poze ale Unirii. Samoilă Mârza, cel care avea să-și primească pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii”, a fost singurul dintre cei peste 100.000 de români veniți la Alba Iulia care a avut în „dotare” un aparat de fotografiat. De ce avem imagini doar din exterior, cu mulțimile și tribunele oficiale? Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, întrucât nu era fotograful oficial al evenimentului. Chiar și așa, importanța fotografiilor lăsate de Samoilă Mârza este covârșitoare. Imaginile au fost folosite şi pentru a demonstra cât de democratic a fost actul Unirii.
Rolul istoric pe care l-a avut Sala în 1918 este marcat deasupra intrării, printr-un text în limba latină, formulat de istoricul Ioan Lupaș. În traducere, spune: „În anul Domnului 1918, la 1 Decembrie, în acest loc a fost proclamată pe vecie și în mod irevocabil, prin dorința solemnă și unanimă a poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-Românie. Amintirea acestui eveniment să fie eternă”.

Sala este străjuită de o galerie de 21 busturi ale fruntaşilor de la 1918: oameni politici, oameni de arme şi de cultură şi reprezentanţi ai clerului.

Clădirea, ridicată la 1900, a servit în prima fază a existenței sale drept cazinou militar, locul de festivităţi şi recepţii al armatei austro-ungare. După Unire, Sala a fost consistent înfrumusețată în 1922, când la Alba Iulia s-au încoronat Regele Ferdinand și Regina Maria, ca Regi ai României Mari. Aici s-a ținut banchetul regal. Clădirea este organizată ca spațiu expozițional din 1968, an în care s-au împlinit 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Un proiect de anvergură pentru reabilitarea Sălii Unirii se preconizează pentru 2018, anul Centenarului.

Română