Palatul de Justiție
august 17, 2017

P

Palatul Principilor are, ca multe alte monumente din Cetatea Alba Carolina, o istorie îndelungată, legată de personalități și evenimente marcante din istoria Transilvaniei și chiar a Europei. Prima fază a existenței unui palat în această zonă datează de la sfârșitul secolului al XII-lea – începutul secolului al XIII-lea, și este în relație cu ridicarea unui sediu pentru episcopul Transilvaniei și pentru membrii capitlului, notariatul vremii. Edificiul și-a trăit gloria în vremea Principatului Transilvaniei, când, timp de peste 150 de ani, soarta regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia. Se înțelege de la sine că reședința principilor a constituit pe parcursul epocii centrul și cea mai importantă scenă a vieții politicii din Transilvania. Pentru acestă etapă de maximă importanță istorică a Palatului, trebuie să avem în vedere întregul complex, cu trei curți, adică inclusiv zona Palatului arhiepiscopal de astăzi.

Ample lucrări de extindere și înfrumusețare a complexului au avut loc în timpul principilor Sigismund Bathory, Gabriel Bethlen și Gheorghe Rákóczi I și au fost realizate de arhitecți și meșteri pricepuți din Europa.

Palatul Principilor a avut locatari celebrii, precum: Isabella, ultima regină a Ungariei; Sigismund Bathory, cel care a condus, de jure, cele trei Țări Românești; Mihai Viteazul cel care a unit și de facto Transilvania, Moldova și Țara Românească; principele Gabriel Bethlen, în vremea căruia Alba Iulia a atins maxima sa înflorire.

Un basorelief în bronz, încastrat în zidul fațadei nordice, în zona de acces a publicului, face trimitere la faptul că Palatul este locul în care Mihai Viteazul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele principatului Transilvaniei. Într-o scenă alegorică, voievodul aflat în fața tronului primește pâine și sare din partea poporului, care i se închină cu smerenie. Basorelieful a fost realizat de artistul Horia Flămându și inaugurat în anul 1975, atunci când s-au sărbătorit 375 de ani de la unirea Țărilor Române sub Mihai Viteazul.

La începutul secolului al XVIII-lea, complexul a fost preluat de armata austriacă. Habsburgii au hotărât ca partea vestică, actualul Palat arhiepiscopal, să fie înapoiată Episcopiei catolice, iar partea estică a fost preluată de armata austriacă. După Unirea din 1918, Palatul a intrat în slujba armatei române și a rămas cu destinație militară până recent.

Palatul din zilele noastre reprezintă aproximativ 2/3 din ceea ce a fost în epoca premodernă reședința principilor Transilvaniei. Chiar și astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania, care a constituit un model pentru clădirile Renașterii târzii ale provinciei.

În prezent, edificiul este în conservare, iar specialiștii cercetează în teren urmele ascunse ale măreției de altădată. Complexul va intra într-un amplu proces de restaurare, care va surprinde, cu siguranță, câte ceva din somptuozitatea și fastul de acum patru veacuri, când era cea mai importantă clădire din Transilvania.

Română