Fosta Prefectură
august 17, 2017
Statuia Lupoaicei
august 17, 2017

P

Catedrala Încoronării este primul lăcaș de cult important construit în Transilvania după Unirea din 1918. Lăcașul de cult ortodox a fost ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, în 15 octombrie 1922. Piatra de temelie a edificiului a fost pusă pe 28 martie 1921. Lucrările propriu-zise de înălțare a Catedralei au durat aproximativ 9 luni.

Din perspectivă arhitecturală, Catedrala se înscrie în stilul neobrâncovenesc şi în curentul naţional de arhitectură promovat în deceniile de debut ale veacului al XX-lea. Turnul clopotniţă, înalt de 52 de metri, cu tot cu cruce, domină, alături de turnul Catedralei Catolice, perspectiva oraşului văzut din depărtare, însă este cu aproximativ trei metri mai scund decât cel catolic. Intrarea pe sub turnul clopotniţă este străjuită de busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, ansamblu sculptural adăugat însă recent.

Catedrala Încoronării are un plan în cruce greacă, asemenea bisericilor domnești sau episcopale ale ortodoxiei. Lăcașul de cult reproduce modelul bisericii Curţii domneşti din Târgovişte, cu o cupolă impresionantă în plan central, rezemată pe patru columne de marmură roşie.

Patru plăci comemorative împodobesc nişele pridvorului, amintind de momente istorice însemnate petrecute la Alba Iulia: Unirea lui Mihai Viteazul, la 1600; tipărirea Noului Testament de la Bălgrad; Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan și momentul „reîntregirii”. Ultimul face referire la „reîntregirea” spirituală a românilor din Transilvania din 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost desființată, iar clerul și enoriașii greco-catolici au fost obligați să îmbrățișeze ortodoxia. De aici și denumirea de Catedrala Reîntregirii.

Portretele ctitorilor primei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, sunt pictate în pronaosul Catedralei.  De o parte şi de alta a intrării în nava centrală, se află portretele regelui Ferdinand şi reginei Maria, surprinși în ținuta avută la Alba Iulia la ceremonia de Încoronare.

Decorul pictural înfăţişează teme clasice ale iconografiei ortodoxe și poartă semnătura lui Costin Petrescu, recunoscut în plan european ca un maestru al frescei.

Parte a ansamblului architectonic sunt și pavilioanele amplasate în jurul curților interioare. În galeriile ce străjuiesc curtea interioară pot fi văzute piese arheologice din perioada romană și până în secolul al XVIII-lea. Piesele au rămas din anii când Muzeul orașului a funcționat în aripa estică a ansamblului.

În incinta ansamblului arhitectural îşi are sediul şi Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, ce are jurisdicţie asupra bisericilor din judeţele Alba şi Mureş.

Cel mai important eveniment care a fost organizat aici a fost cel al Încoronării din 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai caselor regale sau imperiale, oficialităţi şi personalităţi politice din întreaga lume, ceea ce reflecta prestigiul României la acea dată.  Încoronarea efectivă a avut loc în faţa turnului clopotniţă, sub un baldachin somptuos. La moment au participat 20.000 de ţărani veniţi din întreaga ţară, iar 40.000 de militari, de la toate armele, au realizat parada trupelor. În mesajul adresat asistenței, Regele Ferdinand a subliniat  importanţa actului ce simboliza „unirea tuturor ţărilor locuite de români”. Putem spune că actul Unirii din 1918 a fost finalizat la nivel oficial, dar și festiv prin Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia.

 

Română